Egiptul pare-se că ar fi țara de origine a țintarului. Datând cu aproximație din 1440 î.e.n., două desene ale tablei de țintar sub formă de graffiti au fost descoperite în templul Ramesseum din Kurna. De asemenea, o schiță a tablei de țintar săpată în piatră a fost găsită recent în peștera Church Hole din defileul Creswell Crags, Nottinghamshire, Anglia – zonă despre care săpăturile arheologice dovedesc că a fost locuită din perioada ultimei ghlaciațiuni.
După cum se știe, la țintar piesele pot fi mutate doar pe orizontală sau pe verticală, într-un punct liber învecinat (cu excepția cazului în care cel care mută mai are pe tablă doar 3 piese, caz în care poate muta cu toate 3.) Fiecare jucător urmărește să facă „moară”, configurație de 3 piese aliniate pe orizontală sau pe verticală care îi permite să-I elimine adversarului o piesă de pe tablă, dacă aceasta nu este în moară (cu excepția cazului în care adversarul nu mai are alte piese decât cele din moară, caz în care îl poate învinge luându-i o piesă din moară.) În mod tradițional, la noi în țară ca piese de țintar s-au folosit boabele de porumb și de fasole.
Pe tabla din figura de mai jos jucătorii tocmai au început să așeze piesele, următorul la rând fiind verdele (fasolea). Cum poate fasolea să facă moară din 3 pași, indiferent de răspunsul portocaliului (porumbului)? Care sunt acești pași?

7
6
5
4
3
2
1
	a	b	c		d		e	f	g

Soluție:

1) Verde c4.
Dacă porumbul răspunde cu c3, c5 sau e5, atunci 2) fasolea pune un bob la b4 și, indiferent de următoarea mutare a porumbului, la pasul 3) face moară fie cu un bob la b2, fie cu unul la a4.
Dacă porumbul mută oriunde altundeva decât la c3, c5 sau e5, atunci fasolea mută la c5 și la pasul 3), indiferent de răspunsul porumbului, face moară la c3 sau e5.