O descoperire arheologică excepțională ne vine de pe malurile lacului Tiberiad, unde cercetătorii au dezgropat un tezaur bizantin vechi de aproape paisprezece secole.
Compus din monede de aur și bijuterii prețioase, acest ansamblu rar oferă o fereastră unică asupra unei perioade tulburi din istoria Mediteranei.
Descoperirea include nouăzeci și șapte de monede din aur pur, precum și câteva zeci de podoabe, printre care cercei împodobiți cu perle, pietre semiprețioase și sticlă colorată. Această colecție a fost descoperită în timpul săpăturilor efectuate pe situl vechiului oraș Hippos, cunoscut și sub numele de Sussita, situat pe înălțimile Golanului. Potrivit lui Michael Eisenberg, arheolog la Universitatea din Haifa și codirector al cercetărilor, acesta este unul dintre cele mai importante cinci comori de aur din această perioadă descoperite vreodată în regiune.
Edie Lipsman, o pasionată de detectarea metalelor, a făcut descoperirea în iulie anul trecut, observând semnale neobișnuite lângă o piatră mare și două ziduri antice. Monedele au început să apară una după alta, într-o stare de conservare remarcabilă, care i-a uimit pe specialiști. Monedele prezintă efigiile diferiților împărați bizantini, acoperind o perioadă care se întinde de la domnia lui Iustinian I (518-527) până la începutul domniei lui Heraclius (610-613).
Analiza numismatică relevă prezența solidi, monede de mare valoare conținând o proporție mare de aur, precum și semisse în valoare de jumătate dintr-un solidus și tremisse echivalente cu o treime. O monedă deosebit de rară a atras atenția experților: un tremissis bătut în Cipru în 610 de Heraclius cel Bătrân și fiul său, aflați atunci în revoltă împotriva împăratului Phocas. Această monedă mărturisește luptele pentru putere care au marcat fondarea dinastiei heracliene.
Contextul istoric clarifică motivele probabile pentru îngroparea acestui tezaur. În secolul al VII-lea, regiunea a cunoscut o instabilitate politică majoră odată cu invadarea Palestinei bizantine de către armatele sasanide în 614. Locuitorii orașelor creștine, temându-se de avansul trupelor străine, își ascundeau adesea cele mai prețioase bogății. Danny Syon, numismat al expediției, subliniază că această descoperire aduce o contribuție majoră la înțelegerea istoriei economice și politice a acestei perioade de tranziție.
Cercetările continuă cu analiza detaliată a artefactelor, incluzând descifrarea inscripțiilor de pe monede și studiul aprofundat al tehnicilor de bijuterie. Deși este prea devreme pentru a stabili când comoara va fi expusă publicului, importanța sa științifică și istorică suscită deja interesul mai multor instituții muzeale din întreaga lume.
