Săpăturile efectuate în situl arheologic din Irenopolis, în vechea regiune anatoliană Cilicia, au scos la iveală cinci pâini carbonizate, pe una dintre ele fiind gravată imaginea lui Hristos ca dătător de viață.
Imaginea unei pâini vechi de 1.300 de ani care prezintă reprezentarea unică a lui Hristos ca „agricultor”.
Situl arheologic Topraktepe, vechiul oraș roman și bizantin Irenopolis, situat în fosta provincie anatoliană Cilicia, în actuala Turcie, a fost scena unei descoperiri surprinzătoare făcută de echipa de arheologi turci care efectua săpături în zonă. Este vorba de cinci pâini carbonizate, datate între secolele VII și VIII, care au ajuns până în zilele noastre într-o stare de conservare extraordinară.
Importanța acestei descoperiri rezidă în principal în faptul că una dintre pâini prezintă o imagine a lui Iisus Hristos alături de o inscripție în limba greacă în care se poate citi „Cu recunoștința noastră către Iisus cel Binecuvântat”. „Spre deosebire de imaginea tradițională a Pantocratorului, care îl reprezintă pe Hristos ca conducător și salvator, această pâine îl înfățișează ca pe un țăran, simbolizând legătura dintre credință, muncă și fertilitatea agricolă”, au declarat cercetătorii.
Dar cum au ajuns până la noi aceste pâini vechi de 1.300 de ani, atât de bine conservate? Potrivit arheologilor, conservarea excepțională a pâinilor a fost posibilă datorită faptului că locul în care au fost îngropate după procesul de carbonizare era lipsit de oxigen și a menținut o temperatură care a permis conservarea lor excelentă. Toate acestea le-au transformat în cele mai excepționale pâini liturgice descoperite vreodată în Anatolia.
Iisus, Dătătorul de viață
În opinia cercetătorilor, faptul că inscripția cu imaginea lui Hristos a fost gravată în aluat înainte de a fi coaptă și apoi carbonizată demonstrează că „pâinea era o expresie a credinței și a devoțiunii, oferind o viziune clară asupra credințelor comunităților creștine care au locuit în zonă în perioada bizantină mijlocie”.
Această iconografie, despre care există puține referințe în lumea bizantină, pune accentul pe o viziune mai pământească a lui Hristos, care ar putea fi asociată cu diferitele etape ale vieții, cu fertilitatea și cu munca, situații în care imaginea lui Hristos era asociată cu cea a unui „dătător de viață” prin roadele pământului. Cercetătorii sunt siguri că această iconografie nu era doar decorativă, ci era o manifestare a pietății populare care vedea în Hristos o reflectare a propriei munci grele.
Arheologii au identificat imprimeuri ale Crucii de Malta pe celelalte patru pâini descoperite în Irenopolis.
În cazul celorlalte patru pâini descoperite, arheologii au identificat pe ele imprimeuri ale crucii de Malta, al cărei simbolism era foarte răspândit în arta și cultura creștină, în special în Evul Mediu. „Prezența lor gravată pe pâine întărește natura religioasă și probabil liturgică a tuturor acestor pâini”, concluzionează unul dintre cercetători.
În cele din urmă, experții au emis și teoria că aceste pâini cu caracteristici atât de specifice erau, de fapt, pâini de comuniune utilizate în sacramentul Euharistiei. Dacă acest lucru se confirmă, pâinile din Irenópolis ar confirma o practică sacramentală despre care până acum existau doar puține referințe în texte și în artă.
În curând, pâinile vor fi supuse unor studii arheobotanice pentru a determina compoziția exactă a cerealelor utilizate la fabricarea lor, și li se vor aplica, de asemenea, tehnici de microscopie și tomografie pentru a studia procesul de carbonizare.
Rezultatele vor contribui la o mai bună înțelegere a credințelor unei comunități creștine de acum mai bine de 1300 de ani.
