Un studiu a arătat că persoanele care practică exerciții de rezistență au celule imunitare mai adaptabile și mai puțin inflamatorii, ceea ce sugerează o îmbătrânire mai sănătoasă și o mai bună reacție la infecții și stres celular
Cuprins
Timp de decenii, știința a subliniat beneficiile exercițiului fizic pentru sănătatea cardiovasculară și musculară. Cu toate acestea, studii recente au demonstrat că activitatea fizică regulată, în special antrenamentul de rezistență pe termen lung, poate „antrena” și sistemul imunitar, oferind persoanelor în vârstă o apărare mai eficientă și mai echilibrată împotriva infecțiilor și bolilor.
Acest lucru este demonstrat de descoperirile unei echipe internaționale conduse de Universidade Estadual Paulista (UNESP) din Brazilia și Universitatea Justus Liebig din Giessen (JLU) din Germania, publicate în revista Scientific Reports.
Studiul s-a concentrat pe persoane în vârstă cu o medie de 64 de ani și peste două decenii de antrenament de rezistență, cum ar fi alergarea pe distanțe lungi, ciclismul sau înotul. Cercetătorii au analizat celulele ucigașe naturale (NK), un tip de limfocite esențiale în supravegherea și eliminarea celulelor infectate sau canceroase. Conform datelor colectate de Scientific Reports, celulele NK ale participanților antrenați au prezentat o adaptabilitate mai mare, o tendință inflamatorie mai redusă și o eficiență metabolică superioară în comparație cu cele ale persoanelor sedentare de aceeași vârstă.
Un bărbat adult și un adolescent fac exerciții de vâslit pe o mașină într-o sală de sport modernă, demonstrând concentrare și dedicare antrenamentului fizic. Imaginea subliniază importanța activității fizice în familie și promovarea obiceiurilor sănătoase încă de la o vârstă fragedă.
Luciele Minuzzi, cercetător vizitator la JLU și autor principal al studiului, a explicat că „la aceste persoane, celulele NK au funcționat mai bine în fața unei provocări inflamatorii, pe lângă faptul că au utilizat energia mai eficient.
Prin urmare, este ca și cum exercițiul fizic ar antrena și sistemul imunitar”, potrivit declarațiilor sale. Această observație se traduce printr-o capacitate mai mare de răspuns la infecții și un risc mai mic de inflamație cronică, un factor relevant în îmbătrânirea sănătoasă.
Mecanisme celulare și adaptări imunometabolice
Analiza detaliată a celulelor NK a relevat diferențe notabile între persoanele în vârstă antrenate și cele care nu practică sport. Fábio Lira, profesor la Facultatea de Științe și Tehnologie a UNESP și coordonator al proiectului, a subliniat că „comparând celulele adulților în vârstă antrenați cu cele ale persoanelor de aceeași vârstă care nu practică sport, am observat că cei care aveau antecedente de exerciții de rezistență prezentau mai puțini markeri inflamatori și mai mulți markeri antiinflamatori”.
Acest lucru sugerează că antrenamentul regulat de rezistență permite un control mai eficient al inflamației, un aspect crucial pentru prevenirea bolilor asociate îmbătrânirii.
Pentru a înțelege mecanismele celulare din spatele acestor efecte, cercetătorii au expus celulele NK la blocante farmacologice precum propranololul, care inhibă calea adrenergică, și rapamicina, care afectează semnalizarea mTORC1 asociată cu creșterea și proliferarea celulară.
Sportivii veterani au prezentat o răspuns inflamator mai echilibrat decât tinerii după exerciții intense.
Conform studiului, chiar și sub blocarea acestor căi, celulele NK ale adulților în vârstă antrenați și-au menținut funcția imunitară, în timp ce cele ale adulților neantrenați au prezentat semne de epuizare sau defecțiuni în răspunsul inflamator. Analiza mitocondrială a confirmat că celulele NK ale adulților antrenați prezentau o capacitate respiratorie mai mare și o aptitudine metabolică superioară, ceea ce le făcea mai rezistente la stresul inflamator și farmacologic.
Minuzzi a detaliat că „persoanele în vârstă antrenate demonstrează o imunitate mai eficientă și mai adaptabilă, cu un control metabolic mai bun și o predispoziție mai mică la epuizarea celulară”. Exercițiul fizic regulat pare să moduleze atât sensibilitatea adrenergică, cât și senzorii de energie celulară, promovând un răspuns mai echilibrat și mai puțin inflamator la stimulii externi.
Comparație între sportivii tineri și veterani
Studiul subliniază importanța exercițiilor fizice regulate pentru o îmbătrânire sănătoasă și prevenirea bolilor cronice.
Comparația între atleții tineri și veterani a oferit o perspectivă suplimentară asupra adaptării imunitare induse de exerciții fizice. Într-un studiu complementar, același grup de cercetători a analizat răspunsul imunitar al atleților master (cu peste 20 de ani de antrenament) și al tinerilor (cu cel puțin patru ani de practică) după o sesiune de exerciții fizice intense.
Rezultatele au arătat că sportivii veterani au prezentat un răspuns inflamator mai controlat, în timp ce tinerii au prezentat o creștere mai pronunțată a citokinelor inflamatorii. Potrivit cercetătorilor, acest model indică faptul că antrenamentul continuu de-a lungul anilor permite sistemului imunitar să „învețe” să regleze inflamația, evitând răspunsurile exagerate care pot fi dăunătoare.
Cercetările indică faptul că adulții în vârstă cu antecedente de exerciții de rezistență prezintă celule de apărare mai puțin îmbătrânite.
Îmbătrânirea este adesea asociată cu o scădere a funcției imunitare și o creștere a inflamației cronice, factori care contribuie la dezvoltarea bolilor cronice. Cu toate acestea, rezultatele acestor studii sugerează că exercițiile fizice regulate, în special antrenamentul de rezistență, pot inversa sau atenua aceste procese, promovând adaptări imunometabolice protectoare.
Lira a subliniat că „exercițiul fizic este unul dintre factorii care pot beneficia sistemul imunitar, iar în acest proiect de cercetare investigăm modul în care acesta poate modula răspunsul imunitar de-a lungul timpului”.
Dovezile științifice susțin ideea că sistemul imunitar, la fel ca mușchii, poate fi întărit și adaptat prin exerciții fizice regulate. Această capacitate de răspuns echilibrată și eficientă este esențială pentru o îmbătrânire sănătoasă, deoarece previne apariția răspunsurilor inflamatorii dezordonate asociate cu diverse boli cronice.
