O monedă de aur unică a reginei Berenice, redescoperită la Ierusalim, ne schimbă perspectiva asupra istoriei monetare antice.
Cuprins
- O monedă de aur excepțională din secolul al III-lea î.Hr. tocmai a fost descoperită la Ierusalim.
- Ea o reprezintă pe regina Berenice a II-a, o figură politică puternică din Egiptul ptolemeic.
- Compusă din 99,3% aur, aceasta este prima descoperire de acest tip în afara Egiptului cu un context arheologic validat.
- Această descoperire pune în lumină legăturile economice și diplomatice dintre Ierusalim și Alexandria de acum mai bine de două milenii.
- Moneda va fi expusă la Conferința anuală a Cetății lui David începând din septembrie.
O descoperire extrem de rară pune în lumină legăturile antice dintre Ierusalim și Egipt
O monedă antică a reginei Berenice a II-a, bătută acum peste 2 200 de ani, a fost recent descoperită la Ierusalim. Cu un diametru echivalent cu cel al unui sfert de dolar, acest fragment de istorie dezvăluie mult mai mult decât un simplu sistem monetar: el arată o oraș integrat strategic în marile curente economice și politice ale Levantului elenistic.
Compusă din 99,3% aur, această monedă corespunde unui sfert de drahmă greacă, datată între 246 și 241 î.Hr., în timpul domniei lui Ptolemeu al III-lea, soțul Berenicei. Starea sa excepțională de conservare și locul precis al descoperirii sale oferă un exemplu rar de obiect numismatic provenit dintr-un context arheologic certificat în afara Egiptului.
O figură regală gravată în aur
Pe avers, portretul Berenicei a II-a apare purtând un voal regal și o diademă, coliere la gât, în tradiția iconografică a reginelor elenistice. Reversul monedei reprezintă un corn al abundenței flancat de două stele, însoțit de o inscripție în limba greacă tradusă prin basilisses, literalmente „regina”.
Această mențiune nominală, rară pentru epoca respectivă, atestă un statut politic afirmat, cu mult peste simplul rol de soție regală. Ea mărturisește dorința de reprezentare directă a puterii feminine pe monede, într-o epocă în care figura reginei putea simboliza și stabilitatea regatului.
Context strategic și utilizare monetară
Arheologii estimează că această monedă a fost produsă la Alexandria, capitala regatului ptolemeic, și ar fi putut fi utilizată ca recompensă militară. Emiterea sa coincide cu al treilea război sirian, care a opus dinastiile ptolemeică și seleucidă într-o luptă acerbă pentru controlul Levantului.
Ierusalimul se afla la acea vreme sub dominația ptolemeică. Prezența unei astfel de monede în solul orașului sugerează existența unor circuite economice și diplomatice mult mai vaste decât se credea până atunci.
O descoperire fără precedent în afara Egiptului
Moneda a fost descoperită în timpul unei operațiuni de cernere de rutină pe șantierul parcării Givati, în parcul național Cité de David. Rigoarea săpăturilor, combinată cu o datare arheologică precisă, face din această descoperire un caz unic în cercetarea numismatică.
„Din câte știm, este singura monedă de acest tip descoperită în afara Egiptului, cu o înregistrare stratigrafică completă”, explică dr. Robert Kool, expert în numismatică al Autorității pentru Antichități din Israel.
Implicațiile istorice
Ierusalimul, un oraș conectat și ambițios
Această monedă dezvăluie o fațetă necunoscută a Ierusalimului: aceea a unui oraș conectat la marile fluxuri economice, capabil să primească și să redistribuie monede imperiale. De asemenea, ea aduce o nouă perspectivă asupra dinamicii puterii feminine în epoca ptolemaică, Berenice a II-a fiind mai mult decât o figură protocolară.
Potrivit cercetătorilor, prezența unui astfel de artefact într-o săpătură arheologică supervizată împinge cercetarea dincolo de ipoteze pentru a furniza dovezi materiale concrete, capabile să modifice înțelegerea noastră asupra rolului Ierusalimului în secolul al III-lea î.Hr.
O piesă care va fi expusă în curând
O vitrină pentru istorie și cercetare
Echipa arheologică prevede o prezentare publică a piesei în septembrie, în cadrul Conferinței anuale a Cetății lui David. Aceasta va fi expusă alături de alte obiecte provenite din același sit, permițând o interpretare mai completă a contextului arheologic.
Departe de a fi o simplă rămășiță, această piesă constituie o punte către o epocă în care imaginea gravată în aur purta sigiliul puterii, al identității și al ambițiilor imperiale. O lecție de interpretare istorică pornind de la un fragment de aur, în care fiecare detaliu contează.
