Tipărire

Îndată ce fiul său împlini vârsta de 5 ani, Riar-Șah îl încredință vizirului Abadan pentru primele lecții de șah. Puștiul prindea repede și avea o minte sclipitoare. La sfârșitul celei de a doua lecții, el rezolvă în mod strălucit următorul exercițiu de rutină propus de maestrul său.
Pe tablă se află doar 4 piese: nebun alb la g1; pion alb la h2; rege negru la a8 și rege alb la c8.

Negru - 1

8 Rege Negru   Rege Alb          
7                
6                
5                
4                
3                
2               Pion Alb
1             Nebun Alb  
  a b c d e f g h

Alb - 3

După cum se observă, niciuna din părți nu e nici în șah, nici în șah mat. Negrul a fost cel care a făcut ultima mutare și s-a poziționat în partea de miazănoapte la începutul jocului. Întrebarea este care a fost ultima mutare a negrului și ultima mutare a albului?
Prințului Akbar nu i-a luat prea mult timp să răspundă la această întrebare. Puteți spune care a fost răspunsul și raționamentul său?

Soluție:

Evident, prințul Akbar a observat imediat că ultima mutare a negrului fusese aceea a regelui din a7 în a8, după șahul dat de nebunul alb din g1. Nu și-a putut explica însă imediat cum ajunsese nebunul alb în g1 pentru a da șah regelui din a7. Dar apoi și-a amintit de observația maestrului care îi atrăgea mereu atenția că o mutare poate atrage după sine și o capturare. Și atunci a înțeles: ultima mutare a negrului fusese într-adevăr cu regele din a7 în a8, capturând în același timp și piesa albului din a8. Această piesă trebuie să fi ajuns acolo de pe diagonala a7-g1, deschizând calea nebunului din g1 pentru a da șah regelui din a7. Și, evident, această piesă nu putea fi decât un cal alb care a mutat din b6 în a8. Iar ultima mutare a negrului a fost aceea a regelui din a7 în a8, însoțită de capturarea calului alb din a8.