Logicus - Antrenamentul conexiunilor rapide

– E atât de cald și de neplăcut în oraș în timpul verii, îi spuse Will prietenului său Nikolai. Am o casă la țară. Vrei să vii acolo cu mine, week-endul viitor?
Nikolai a zâmbit:
– Ah, la țară! Așa, ca o fermă.
– Da, ai putea spune asta, a continuat Will. A fost fermă cu mult timp în urmă.
– Asta-i bine, spuse Nikolai. Când eram copil, în Rusia, locuiam la o fermă. Erau vaci, porci – erau practic ca și prietenii mei. O să-mi placă să ies din orașul ăsta fierbinte și să stau din nou la o fermă.
– Da, o să-ți placă. E atâta liniște acolo! continuă Will. Frumos și liniște: nu sunt mașini, nici măcar animale.
Nikolai înțepeni brusc. Rămase holbându-se și abia respirând, aproape un minut.
– Nu, șopti până la urmă încetișor. Nu pot. Îți mulțumesc pentru oferta asta minunată. Aș vrea să vin, dar nu pot.
De ce era Nikolai atât de speriat de gândul casei de la țară a lui Willie?

Soluție:

Nikolai se temea de liniște. Când era copil și trăia la fermă în timpul celui de-al doilea război mondial, fusese expus la tot ceea ce înseamnă sunete făcute de animalele de fermă. În mod normal, animalele de fermă se mișcă și fac zgomot din când în când. Dar când sunt speriate, nu fac zgomot ca să nu atragă atenția prădătorului. Ele auzeau bombardierele nemțești când oamenii încă nu le puteau auzi și se linișteau, nu mai scoteau niciun sunet. Liniștea pentru Nikolai însemna că un raid aerian e iminent și că ar trebui să se ascundă în pivniță. În pofida multelor decenii trecute de la război, Nikolai nu își revenise niciodată și se temea în continuare de liniște.

• Prec
• Mai departe