La moartea lui Diofant

Despre marele matematician grec Diofant din Alexandria, supranumit „Părintele algebrei”, s-au mai păstrat azi foarte puține date biografice. Autor al unei serii de texte intitulate „Aritmetica”, pierdute azi în cea mai mare parte, Diofant a trăit undeva în secolul al III-lea d.Chr., dar lucrările lui au constituit punctul de plecare și sursa de inspirație a operelor unor generații întregi de matematicieni din secolele următoare. Pe marginea „Aritmeticii” lui Diofant, în dreptul unei ecuații despre care Diofant susținea că nu are soluții, scria Pierre Fermat în secolul al XVII-lea: „Am găsit o minunată demonstrație a acestei propoziții, dar spațiul restrâns nu îmi permite redactarea ei aici”. Aceasta a rămas cunoscută până în zilele noastre ca Marea teoremă a lui Fermat, piatra de încercare, enigma care a încins mintea matematicienilor secole la rând, până în 1993 când matematicianul englez Andrew Wiles a reușit să o învingă, demonstrând-o.

Revenind la Diofant, legenda spune că la moartea lui, ca un suprem omagiu adus minții lui sclipitoare, pe piatra-i de mormânt ar fi fost săpată ca epitaf următoarea ghicitoare:

 

„Dumnezeu i-a îngăduit să fie copil o şesime din viaţa sa şi, adăugând la aceasta a douăsprezecea parte, i-a acoperit obrazul cu puf gingaş, i-a împărtăşit lumina sfântă a căsniciei după a şaptea parte a vieţii, iar după cinci ani de căsătorie i-a oferit un fiu. Dar, vai! nefericit copilul născut târziu; după ce a atins o jumătate din întreaga viaţă a tatălui, copilul a fost răpit de soarta necruţătoare. După ce şi-a alinat suferinţa, adâncindu-se în ştiinţa numerelor vreme de 4 ani, şi-a dat sufletul”.
Puteţi spune ce vârstă avea Diofant când a murit?

Citește mai mult:La moartea lui Diofant

Calcul rapid

Calculaţi rapid, în minte:
a) 632+199;
b) 499^2.

Citește mai mult:Calcul rapid

"Fă calculul şi eu voi ghici rezultatul" - 1

— Am să-ţi mai arăt o scamatorie cu numere! îi spune George lui Tudor.
— Să te văd!

— Ia un creion şi o foaie de hârtie, gândeşte-te la un număr de trei cifre şi scrie-l apoi pe hârtie.
— S-a făcut.
— Acum, scrie încă o dată în dreapta lui acelaşi număr.
— Am scris.
— Împarte numărul de 6 cifre obţinut la 7, apoi rezultatul împarte-l la numărul de trei cifre scris prima oară pe hârtie.
— O. K.
— Şi acum, împarte rezultatul la 11.
— Gata!
— Ai obţinut...
Cât? Dumneavoastră ştiţi?

Citește mai mult:"Fă calculul şi eu voi ghici rezultatul" - 1

Revanşa

Inspirat de scamatoriile lui Tudor, George a găsit o metodă ingenioasă de a determina data de naştere a cuiva născut dupăanul  2000, care să-i dea şi anul naşterii.
Aşadar, vrând să-şi ia revanşa, îi spune lui Tudor:
— Da, dar eu pot să-ţi ghicesc nu numai ziua şi luna, dar şi anul naşterii...
— Să te văd!

— Bine. Înmulţeşte cu 20 ziua ta de naştere, adună 222 la rezultat şi înmulţeşte totul cu 5.
— S-a făcut!
— Acum adună numărul de ordine al lunii în care te-ai născut, înmulţeşte totul cu 100 şi adună la rezultat numărul format din ultimele două cifre ale anului tău de naştere.
— Gata?
— Aproape. Adaugă 111 la cât ai obţinut şi spune-mi rezultatul.
— 341912.
— Perfect! Te-ai născut pe data de 23 august 2001.
— Corect! Cum ai făcut?
Dumneavoastră ştiţi?

 

Citește mai mult:Revanşa

Ceasul din turn

Orologiul din turnul cel mare al străvechii cetăţi medievale sună din oră în oră, bătând de tot atâtea ori cât indică limbile aurite ale cadranului.

Bătăile de la orele 5 răsună timp de 6 secunde, în vreme ce acelea de la orele 9, timp de 12 secunde, fără a socoti şi durata bătăilor.
Cât timp sună orologiul de-a lungul unei zile întregi?

 

Citește mai mult:Ceasul din turn

Susține Logicus.ro!

Dacă îți plac problemele de logică de pe www.logicus.ro și vrei să contribui și tu la eforturile noastre, ai acum ocazia de a ne susține!

Cu cât vrei să contribui?: