Egiptul pare-se că ar fi țara de origine a țintarului. Datând cu aproximație din 1440 î.e.n., două desene ale tablei de țintar sub formă de graffiti au fost descoperite în templul Ramesseum din Kurna. De asemenea, o schiță a tablei de țintar săpată în piatră a fost găsită recent în peștera Church Hole din defileul Creswell Crags, Nottinghamshire, Anglia – zonă despre care săpăturile arheologice dovedesc că a fost locuită din perioada ultimei ghlaciațiuni.
După cum se știe, la țintar piesele pot fi mutate doar pe orizontală sau pe verticală, într-un punct învecinat (cu excepția cazului în care cel care mută mai are doar 3 piese.) Fiecare jucător urmărește să facă „moară”, configurație de 3 piese aliniate pe orizontală sau pe verticală care îi permite să-I elimine adversarului o piesă de pe tablă, dacă aceasta nu este în moară (cu excepția cazului în care adversarul nu mai are alte piese decât cele din moară.) În mod tradițional, ca piese de țintar la noi în țară s-au folosit boabele de porumb și de fasole.
Pe tabla din figura de mai jos, jucătorii tocmai au început să așeze piesele, următorul la rând fiind verdele (fasolea). Cum poate fasolea să facă moară din 3 pași, indiferent de răspunsul portocaliului (porumbului)? Care sunt acești pași?

7
 
 
 
 
 
 
 
 
 
6
 
 
 
 
 
 
 
 
 
5
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
4
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
3
 
 
 
 
 
 
 
 
 
2
 
 
 
 
 
 
 
 
 
1
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
a
b
c
 
d
 
e
f
g

Susține Logicus.ro!

Dacă îți plac problemele de logică de pe www.logicus.ro și vrei să contribui și tu la eforturile noastre, ai acum ocazia de a ne susține!

Cu cât vrei să contribui?: